Mircea Cărtărescu
Personal Information
Description
Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956, București, România) este un poet, prozator, eseist, critic literar și jurnalist român. Profesor la Universitatea din București, este unul dintre cei mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei postcomuniste, reprezentant notabil al postmodernismului românesc, publicând peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi. Numele său a fost frecvent menționat pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru literatură, fiind propus oficial, de două ori, de către Uniunea Scriitorilor din România. Este cunoscut mai ales pentru trilogia sa ambițioasă Orbitor (scrisă pe parcursul a mai bine de doisprezece ani), cartea sa de nuvele De ce iubim femeile, sau romanul Solenoid.
Books
Nostalgia
"Nostalgia makes claims on us both as individuals and as members of a political community. In this short book, Barbara Cassin provides an eloquent and sophisticated treatment of exile and of desire for a homeland, while showing how it has been possible for many to reimagine home in terms of language rather than territory. Moving from Homer's and Virgil's foundational accounts of nostalgia to the exilic writings of Hannah Arendt, Cassin revisits the dangerous implications of nostalgia for land and homeland, thinking them anew through questions of exile and language. Ultimately, Cassin shows how contemporary philosophy opens up the political stakes of rootedness and uprootedness, belonging and foreignness, helping us to reimagine our relations to others in a global and plurilingual world"-- "Through a subtle reading of the writings of Homer, Virgil, and Hannah Arendt, Barbara Cassin produces an in-depth analysis, at once scholarly and personal, of nostalgia. Where does nostalgia come from? Where do we truly feel at home? Cassin explores the notion that nostalgia has less to do with place and more to do with language"--
Creionul de tamplarie
"Preotul mi-a taiat motul, iar nasul mi-a varat sub ochi tavita traditionala, pe care se-nsirau cateva obiecte disparate: un paharut cu vin, un cleste, niste bani, o papusica cu par de ata, spice de grau... Trebuia sa apuc de pe tava, succesiv, trei obiecte, care sa-mi prevesteasca viitorul in viata: daca luam paharul aveam sa fiu betiv, daca alegeam papusa - afemeiat, daca apucam clestele - un muncitor harnic etc. Ma-ntreb ce zeu a-mpins in acel moment, usor, cu varful degetului, creionul de la urechea nasului, facandu-l sa cada-ntre lucrusoarele de pe tava? Fapt este ca m-am repezit imediat la creionul ce nici nu trebuia sa fie acolo, l-am insfacat cu toata puterea si nu i-am mai dat drumul, nici n-am mai vrut sa iau altceva de pe tava. Intr-un fel, tot ce-am scris de-a lungul vietii mele am scris, de fapt, cu acel creion de tamplarie pe care soarta mi l-a pus de la-nceput intre degete. Batatura pe care-o am de la nenumarate pixuri si stilouri si creioane pe degetul mijlociu e singurul semn de munca grea pe care-l am pe trup, si sunt mandru de ea ca de o medalie de onoare." --